Ce este banda elastică kinesio ? | kinesiotape (BK)

În 1979, chiropracticianul Kenso Kase a propus și utilizat un nou tip de bandă elastică  considerată a fi terapeutică și recomandată în tratarea unei varietăți de leziuni musculo-scheletice (Kase, 2003). În mod ipotetic, se presupune că banda kinesio odată aplicată pe mușchi și articulații, stimularea cutanată aferentă și a nervilor periferici ar activa excitabilitatea cortexului motor ceea ce va determina o creștere a mobilității musculare și implicit ar micșora timpul de recuperare după leziuni prin reducerea inflamației, permițând un flux sanguin și limfatic îmbunătățit (Ridding et al., 2000).

Aplicabilă pe orice articulație sau grupă musculară,  banda kinesio (BK) este realizată din fibre de bumbac compacte și poate fi întinsă până la 130-140% din dimensiunea sa inițială. Având un adeziv acrilic și rezistent la apă, banda poate fi purtată până la o săptămână, fiind rezistentă la mișcări viguroase, transpirație și imersiune totală în apă.

Odată cu Jocurile Olimpice din 2008, banda kinesio a câștigat tot mai multă popularitate fiind purtată în versiuni multicolore de mulți atleți iar ulterior s-a răspândit și în rândul sportivilor recreativi (Molle, 2016).

Din acel moment, au apărut diferite mărci de bandă elastică kinesio așa-zisă terapeutică, cum ar fi Kinesiotex Tape, K-Ttape, Kinaesthetic Tape, K-Ttex Tape, Dynamic Tape, Rocktape și Spidertech Tape.

Care sunt dovezile medicale terapeutice sau ce înseamnă practica bazată pe dovezi care să susțină eficacitatea benzii kinesio  (BK)?

Practica bazată pe dovezi 

Într-un context medical academic, atunci cand vorbim de o anume terapie, metodă, tehnică terapeutică  trebuie să avem în vedere că practicarea acesteia va duce mereu  la aceleași rezultate certe, predictive, care au la bază dovezi de cea mai înaltă calitate. Aceasta înseamnă analiza statistică a rezultatelor mai multor studii clinice bine concepute, revizuiri sistematice, meta-analize de cercetare. Nu orice studiu/design de studiu, colecții de studii experimentale, studiu pilot, teze de licență, opinii, păreri populare înseamnă și dovezi științifice robuste care standardizează și validează practica clinică.

Practica bazată pe dovezi  este o căutare sistematică și o evaluare critică a celor mai relevante studii si meta-analize pentru a răspunde la  întrebarea legată de validitatea rezultatelor terapeuticii.

Practica bazată pe dovezi se întemeiează pe expertiză clinică și  este o abordare centrată pe pacient, pe preferințele, valorile și obligația informării corecte a acestuia de către fizioterapeut asupra opțiunilor de îngrijire medicală.   

1.Taylor, R. L., O’Brien, L., & Brown, T. (2014). A scoping review of the use of elastic therapeutic tape for neck or upper extremity conditions. Journal of hand therapy : official journal of the American Society of Hand Therapists

Scopul analizei conduse de RaewynTaylor a urmărit examinarea rezultatelor despre eficacitatea  benzii terapeutice elastice în tratarea afecțiunilor musculoscheletale la nivel cervical si a membrelor superioare, identificand 14 studii dintr-o baza inițială de 866 de articole,  selectate din OVID Medline, CINAHL and ProQUEST.

Din totalul de 14 articole  – peer-reviewed articles – din care 7 studii randomizate cu grup de control, 4 studii cu grup unic si măsuratori repetate, 2 studii cvasiexperimentale si un studiu de caz  –  patru studii au utilizat banda kinesio în afecțiuni ale umărului, trei studii au evaluat-o în aplicații cervicale, două intervenții pentru braț și antebraț și un studiu a testat beneficiile ei contra limfedemului.

Această revizuire de ansamblu a literaturii medicale (scoping review) care a însumat 526 de participanți în toate cele 14 studii,  ne sugerează că nu există  dovezi concludente ale unui efect benefic în utilizarea benzii terapeutice elastice pentru afecțiunile musculoscheletale cervicale și ale membrelor superioare.

În pofida popularizării lor pe scară largă, rezultatele sunt nerelevante pentru a susține eficacitatea benzii kinesio elastice – kinesiotape, cu atât mai puțin pentru utilizarea lor în practica clinică.

2. Bassett, K.T., Lingman, S.A. & Ellis, Richard. (2010). The use and treatment efficacy of kinaesthetic Taping for musculoskeletal conditions: A systematic review. New Zealand Journal of Physiotherapy.

Urmărind să evalueze beneficiile considerate anecdotice ale benzilor kinesio, și să le ofere un suport credibil întemeiat pe evidențe medicale valide,  Kelly Bassett  a realizat un  studiu sistematic, identificand cele mai puternice studii aleatorii cu grup de control, utilizând bazele de date Scopus, Cochrane Library, PEdro si EBSCO Health Database.

Pentru analiza benzilor kinesio prezumate ca fiind terapeutice  în afecțiunile musculoskeletale, acest studiu sistematic a eliminat 321 de articole în urma unor  filtre metodologice și criterii de incluziune, selectând trei studii randomizate  cu 100 de participanți, studii care la rândul lor au fost pre-testate pentru validitate internă printr-o scală PEDro în 11 itemi concepută de CEPB  – The Centre of Evidence-Based Physiotherapy. Obiectivele celor 3 studii au avut în vedere evaluarea pe termen scurt a efectelor benzilor kinesio în sindromul de impingement, tendinita de coafă rotatorie comparativ cu o interventie placebo – „sham tape” (Thelen et al., 2008;  Hsu et al., 2008) – și în cazul durerilor cervicale și îmbunătațirea  mobilității cervicale ca urmare a durerilor acute asociate leziunilor de tip whiplash (Gonzalez-Iglesias et al., 2009).

Deși studiile incluse în revizuirea sistematică prezintă o calitate metodologică superioară în termeni de validitate, design, eșantionare, rezultatele arată lipsa  dovezilor substanțiale care să susțină chiar și pe termen scurt utilizarea și eficacitatea în practica clinica a tratamentului cu benzi kinesio pe un eșantion relevant de participanți cu afecțiuni  musculo-scheletice.

3. Kalron, A., & Bar-Sela, S. (2013). A systematic review of the effectiveness of Kinesio Taping – fact or fashion? European journal of physical and rehabilitation medicine.

Într-un alt articol de revizuire sistematică a efectelor benzilor kinesio asupra durerii și recuperării pacienților care suferă de patologii musculo-scheletice, neurologice și limfatice, Alon Karlon a folosit patru baze de date ( CINAHL, Cochrane Library, MEDLINE, PEDro), pentru a identifica 91 de studii randomizate, ca ulterior doar 12 să îndeplinească criteriile de includere în selecția finală.

 În ceea ce privește efectul asupra tulburărilor musculo-scheletice, dovezile care susțin o reducere imediată a durerii în timpul purtării benzilor kinesio, față de grupul de control, au fost usor moderate. Totusi, pe termen mediu si lung, prezumând creșterea forței musculare sau îmbunătățirea mobilității,  nu s-a inregistrat niciun rezultat pozitiv asociat benzilor kinesio.

Nu există dovezi care să susțină eficacitatea BK pentru afecțiuni neurologice, iar în ceea ce privește tulburările limfatice, dovezile raportate sunt neconcludente.

4. Morris, D., Jones, D., Ryan, H., & Ryan, C. G. (2013). The clinical effects of Kinesio® Tex taping: A systematic review. Physiotherapy theory and practice

Efectele aplicarii benzilor kinesio au fost examinate nu doar în contextul managementului clinic al afecțiunilor musculoscheletale dar și în  limfedemul cancerului de sân și asupra accidentelor vasculare cerebrale (AVC).

Utilizând metodologia criterrilor de validitate Cochrane pentru calitatea gradării dovezilor medicale, Morris aduce în discuție 8 studii randomizate, prealabil evaluate sistematic independent –  selectate din CINAHL,  Medline; OVID; AMED; Science Direct; PEDro, Cochrane, Proquest.

Șase dintre aceste studii au inclus un grup de control cu  bandă elastica placebo sau pansamente elastice de îngrijire uzuală. Rezultatele finale care au implicat 188 de participanți, ne arată că utilizarea benzilor kinesio nu este mai eficientă din punct de vedere clinic decât banda falsă – „sham tape” – sau bandajul elastic de îngrijire obișnuită. În prezent, există dovezi insuficiente pentru a susține utilizarea BK față de alte modalități în practica clinică.

5. Parreira, P.doC., Costa, L.daC., Hespanhol, L. C., Jr, Lopes, A. D., & Costa, L. O. (2014). Current evidence does not support the use of Kinesio Taping in clinical practice: a systematic review. Journal of physiotherapy

Pornind de la ipoteza de studiu ca BK asociate exercițiilor de kinetoterapie ar avea o mai mare eficiență clinică față de banda elastică  placebo, sau față de alte intervenții independente, ca terapie manuală sau fizioterapie conventională, Patrícia Parreria include în această analiză sistematică 12 studii randomizate la care au participat  495 de subiecti  acuzând dureri la nivelul coloanei cervicale,  la nivelul umerilor, genunchiului, afecțiuni cronice lombare și fasceită plantară.

Eficacitatea BK a fost testată utilizand scale de măsurare a intensității durerii, dizabilității,  calității vieții, timpul de revenire la locul de muncă, etc.   

Concluzia  analizei sistematice este că utilizarea BK nu a fost mai eficientă decât bandajul simulat / placebo, iar dovezile actuale nu susțin utilizarea acestei intervenții în  populații clinice eșantionate pe tipurile de afecțiuni enunțate.

6. León-Ballesteros, S., Espinosa-Morales, R., Clark-Peralta, P., Gómez-Pineda, A. G., & Guadarrama-Becerril, J. H. (2020). Kinesiotape and quadriceps strengthening with elastic band in women with knee osteoarthritis and overweight or obesity. A randomized clinical trial. Reumatologia clinica

În acest  studiu clinic, Saul Ballesteros iși propune sa evidențieze diminuarea gradului de durere în urma aplicării BK asociate cu exerciții active de întărire a cvadricepsului. Studiul este efectuat pe  un eșantion de 32 de femei cu vârsta între 50  și 70 de ani, supraponderale sau obezitate de grad 1, și diagnosticate cu osteoartrită la nivelul genunchiului. 

Participantele repartizate în 2 grupuri, unul cu BK iar celălalt cu bandaj simulat placebo,  se antrenează de trei ori pe saptămână prin exerciții de stretching și de întărire musculară a cvadricepsului. La finalul a șase saptămâni, s-a utilizat scala Western Ontario și indexul WOMAC pentru a măsura funcționalitatea și rigiditatea articulară.  

Rezultatele studiului clinic ne arată la final ca nu există diferențe semnificative între cele două grupuri, concluzionând că exercițiul de întărire a cvadricepsului împreună cu benzile kinesio nu oferă  avantaje în ameliorarea durerii osteoarticulare în comparație cu efectuarea acelorași exerciții dar cu bandaj simulat – placebo.

Concluzie

În contexte diferite și pentru afecțiuni medicale variate, elementul comun al acestor revizuiri sistematice de studii clinice pe tema utilizării benzii kinesio, pune în lumină același  nivel de semnificație limitat, dovezi neconcludente, fără beneficii reale pe termen mediu,  indicând faptul că banda kinesio  presupus terapeutică nu este mai eficientă clinic decât banda elastică placebo, surogat.

Referințe biblio.

Molle S. (2016). Kinesio Taping Fundamentals for the Equine Athlete. The Veterinary clinics of North America. Equine practice, 32(1), 103–113.

Kase, K. (2003). Clinical therapeutic applications of the Kinesio (! R) taping method. Albuquerque.

Ridding, M. C., Brouwer, B., Miles, T. S., Pitcher, J. B., & Thompson, P. D. (2000). Changes in muscle responses to stimulation of the motor cortex induced by peripheral nerve stimulation in human subjects. Experimental brain research, 131(1), 135–143.